Informatii generale
Informare privind calitatea apei in judetul Galati

Ziua Mondială a Apei - WWD 2013
Informare privind calitatea apei în judeţul Galaţi

 

Ziua Mondială a Apei 2013 ţinteşte conştientizarea opiniei publice în privinţa risipei resurselor preţioase de apă, a importanţei acestor resurse pentru securitatea alimentară şi implicit pentru sănătatea populaţiei. “Apa înseamnă viaţă. Să o preţuim şi să o gestionăm în mod responsabil, ÎMPREUNĂ”.

Apa, un sine qua non al vieţii, reprezintă o resursă regenerabilă, dar cu potenţial finit ce trebuie protejat azi pentru a lăsa şanse la viaţă şi alimentaţie adecvată generaţiilor viitoare. Cantitatea uriaşă de apă necesară pentru producerea hranei, cu trei ordine de mărime mai mare faţă de necesarul pentru băut, susţine importanţa apei ca pilon esenţial al securităţii alimentare.

În România, resursele de apă regenerabile se plasează la un nivel de mijloc în context mondial. În context european, România se găsea în anul 2007, în zona cu deficit fizic de apă relativ redus, iar în perspectiva anului 2050, ţara noastră nu va intra sub incidenţa riscului de epuizare a resurselor de apă.

Cu toate acestea, disparităţile încă mari între ruralul şi urbanul românesc în privinţa apei potabile şi a sanitaţiei, precum şi vulnerabilitatea noastră, ca şi a altora, faţă de capriciile meteo, trebuie să menţină problematica apei în atenţia permanentă a autorităţilor şi publicului.

În acest context, Direcţia de Sănătate Publică Galaţi vă face cunoscut un raport cu privire la supravegherea calităţii apei potabile şi a celei de îmbăiere, alături de controalele efectuate la sistemele publice de alimentare cu apă.

Astfel, pe perioada anului 2012 au fost prelevate un număr de 5153 probe de apă de la:

-          staţiile de apă şi consumatori (un total de 4688 probe din care 2626 probe din mediul urban şi 2065 probe din mediul rural); din probele recoltate din mediul urban, 57 de probe au fost necorespunzătoare chimic prin depăşiri ale clorului rezidual liber şi 141 probe necorespunzătoare bacteriologic, iar în mediul rural au fost înregistrate 47 probe necorespunzătoare bacteriologic şi 298 probe necorespunzătoare chimic (depăşiri la fier, turbiditate, amoniac). Pentru probele necorespunzătoare bacteriologic s-a dispus spălarea reţelei, verificarea reţelelor interioare şi recoltarea de probe de apă de control.

-          unităti de industrie alimentară (302 probe) – toate probele au fost corespunzătoare chimic şi bacteriologic.

-          fântâni şi puţuri forate (163 probe) – 86 au fost necorespunzătoare chimic, înregistrându-se depăşiri ale indicatorilor nitriţi, nitraţi şi astfel dispunându-se următoarele măsuri: informarea populaţiei privind riscul asupra stării de sănătate, inscripţionarea fântânilor cu litera N cu vopsea neagră şi redirecţionarea gravidelor şi familiilor cu copii 0-1 an prin intermediul dispensarelor medicale către o sursă de apă potabilă alternativă, recomandare ce s-a făcut şi în situţia celor 4 cazuri methemoglobinemie acută infantilă înregistrate în comunele Nicoreşti, Griviţa, Ghidigeni, Măstăcani (nu s-au înregistrat decese); 145 probe necorespunzătoare bacteriologic unde s-a dispus primăriilor dezinfecţia cu substanţe clorigene.

În judeţul Galaţi sunt supravegheate 4 zone de îmbăiere care nu deţin autorizaţie sanitară şi anume Lacul Vânători, Fluviul Dunărea, Lacul Brateş, Râul Prut, din care s-au recoltat 40 de probe.

De asemenea, din piscinele şi bazinele de înot cu apă potabilă din municipiul Galaţi, s-au recoltat 40 de probe din care 12 au reieşit necorespunzătoare chimic la clor residual liber, recomandându-se respectarea concetraţiei de clor admisă pentru a nu se înregistra afectarea stării de sănătate a populaţiei.

Serviciul Control în Sănătate Publică – DSP Galaţi în aceeaşi perioadă (anul 2012), a efectuat controale la sistemele publice de alimentare cu apă din judeţul Galaţi şi, acolo unde s-au înregistrat deficienţe, s-au dispus termene de remediere, iar în urma recontroalelor, dacă acestea s-au menţinut, s-au aplicat sancţiuni.

Principalele deficienţe au constat în:

-          livrarea către populaţie a unei cantităţi minime de apă potabilă (50 l per persoană), cu ajutorul cisternelor datorită sistării parţiale sau totale a distribuţiei apei către asociaţiile de proprietari sau proprietarii care au acumulat debite mari către operatorul de apă S.C. APĂ CANAL S.A.;

-          înregistrarea de modificări senzoriale ale apei potabile la reluarea distribuţiei după efectuarea unor lucrări la reţeaua de distribuţie ca şi în cazul sistării distribuţiei apei datorită debitelor acumulate către operator;

-          datorită depozitării gunoiului zootehnic şi menajer în imediata vecinătate a sursei de apă potabilă din zona Oraş Bereşti, Comuna Bereşti Meria şi Sat Pleşa, s-a constat o creştere a concentraţiei de nitraţi la toate drenurile şi astfel distribuţia apei a fost limitată la 2 ore pe zi;

-          s-au identificat condiţii igienico-sanitare necorespunzătoare la alimentările cu apă din localităţile Tămăoani şi Frumuşiţa.

Acţiunile de supraveghere şi control se derulează permanent urmărind identificarea şi corectarea problemelor deosebite, impunând producătorilor şi distribuitorilor respectarea legislaţiei sanitare în vigoare şi măsuri operative pentru eliminarea riscurilor pentru sănătatea publică.

Director Executiv,

Dr. Valentin Boldea

 
CADRUL JURIDIC, METODOLOGIC SI PROCEDURAL PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATULUI MEDICAL CONSTATATOR AL DECESULUI

CADRUL JURIDIC, METODOLOGIC SI PROCEDURAL PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATULUI MEDICAL CONSTATATOR AL DECESULUI

 

Introducere

 

In conditiile actuale, responsabilitatea medicului fata de documentele medicale pe care le emite capata noi dimensiuni si valente impuse de alinierea la normele si valorile europene. Am primit din ce in ce mai multe semnale din partea medicilor de familie care doresc o clarificare a competentelor si limitelor in eliberarea certificatului medical constatator al mortii. Acest subiect, desi deosebit de important pentru medicii de familie, care se intalnesc in practica lor cotidiana cu situatia in care li se solicita eliberarea unui certificat medical constatator al mortii, este putin si sporadic abordat de literatura de specialitate.

Tocmai de aceea ne-am propus o prezentare a cadrului juridic si metodologic in vigoare privind eliberarea certificatului medical constatator al decesului

 

Cadrul juridic actual privind eliberarea certificatului medical constatator al mortii in practica medicului de familie

 

Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale aprobate prin Ordinul nr. 1.134/C/25.05.2000 al Ministerului Justitiei si nr. 255/04.04.2000 al Ministerului Sanatatii si Familiei, publicat in Monitorul Oficial partea I nr. 459/19.09.2000 prevad urmatoarele:


- indiferent de cauza mortii, decesul unei persoane sau al unui nou-nascut nu poate fi constatat decat de un medic cu drept de libera practica (art. 45 alin. 1);
- certificatul de deces se elibereaza numai dupa aparitia semnelor de moarte reala si numai dupa trecerea a 24 de ore de la deces (art. 45 alin. 2);
- eliberarea certificatului de deces nu se poate face fara examinarea externa a cadavrului de medic (art. 45 alin. 3).

 

Circumstantele in care autopsia medico- legala este obligatorie (conform art. 34 alin. 2 din acelasi act normativ amintit mai sus, coroborat cu art. 112 si 114 din Codul de Procedura Penala) sunt urmatoarele:

1. Moarte violenta, ca modalitati de producere putand fi accidente (rutiere, de munca, de tren, casnice etc.), sinucideri sau omucideri, chiar si atunci cand exista un interval liber intre evenimentele cauzale si deces.

Prin moarte violenta se intelege un deces din cauze traumatice-mecanice (agresiuni, omucideri, cadere, accidente de trafic, arme de foc, stari hipoanoxice), fizice (hipertermia/hipotermia, curent electric, variatii ale presiunii atmosferice/ hidrostatice, radiatii), chimice (substante toxice), biologice (animale, reptile, artropode, bacterii, sange heterolog, alergeni, intoxicatii cu plante, bace si fructe), psihice (psihotraume care pot fi la originea lantului cauzal al mortii).

Sintagma “Chiar si atunci cand exista un interval liber intre evenimentele cauzale si deces” se refera, de exemplu, la situatia in care o persoana care este victima unui accident rutier are multiple fracturi de membre, nu moare imediat dupa accident, ci la un interval de timp (zile, saptamani, luni), printr-o complicatie (ex. bronhopneumonie, embolie grasoasa) aflata in legatura de cauzalitate cu leziunile initiale produse prin accident.

2. Cauza mortii nu este cunoscuta.

3. Cauza mortii este suspecta (ridica suspiciuni judiciare). Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii.

3.1. Moarte subita (un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta (Sudden Unexpected Unexplained Death).

3.2. Decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din punct de vedere medical (ex. sportivi, cadre militare, soferi etc.).

3.3. Deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii.

3.4. Deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea asociata cu activitati ale politiei sau ale armatei in cazul in care decesul survine in cursul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman.

3.5. Multiple decese repetate, in serie sau concomitent (ex. doua sau mai multe persoane din aceeasi zona sau avand legaturi intre ele mor una dupa alta la intervale relativ scurte de timp; doua sau mai multe persoane mor concomitent sau sunt gasite decedate impreuna).

3.6. Cadavre neidentificate (nu s-au gasit acte de identitate cu fotografie pe baza carora sa poata fi identificata persoana decedata, nu exista persoane-anturaj, vecini, cunostinte etc., care sa certifice identitatea cadavrului prin vizualizarea directa a acestuia) sau cadavre scheletizate (gasite dupa un interval lung de timp sau distruse de animale).

3.7. Decese survenite in locuri publice (ex. pe strada, in institutii publice, magazine, piete etc.) sau izolate (ex. in padure, pe un camp, in locuri care nu sunt locuite sau tranzitate in mod frecvent de oameni etc.).

3.8. Moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii.

3.9. Decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala. In toate aceste cazuri, autopsia devine medico-legala, este obligatorie si se efectueaza numai de medicii legisti la solicitarea organismelor judiciare (art. 34 alin. 2).

 Atragem atentia asupra importantei deosebite in practica medicala a acestor prevederi legislative si asupra faptului ca in toate cazurile mentionate mai sus medicului de familie (cat si medicului practician de alta specialitate) ii este interzisa eliberarea certificatului medical constatator al decesului. In situatiile enumerate mai sus, medicul de familie are obligatia sa refuze eliberarea certificatului medical constatator al mortii si sa solicite organismelor judiciare o autopsie pentru elucidarea cauzei mortii (art. 45, alin. 3). Pentru aceasta trebuie sa anunte cazul organismelor de urmarire si cercetare penala de pe raza carora isi desfasoara activitatea.

Echipa operativa compusa din medic legist, politist si ofiter criminalist va face o ancheta de cercetare complexa la fata locului (examinarea externa a cadavrului de medicul legist, reverificarea de acesta a actelor medicale ale defunctului, luarea de declaratii de la familie, anturaj, martori, fotografii judiciare, examinari criminalistice etc.). In finalul anchetei se pot contura doua situatii:

A. Confirmarea ca fiind un caz medico-legal.

Se va dispune autopsia medico-legala. Cadavrul este ridicat de Serviciul Judetean Medico-Legal/Institutul Medico-Legal (dupa locul unde s-a produs decesul). Autopsia va fi efectuata de legisti in conditiile prevazute si reglementate de lege dupa trecerea a 24 de ore de la deces. Medicul legist nu poate elibera certificat medical constatator al mortii fara efectuarea autopsiei medico-legale. Exceptie se face numai in mortile violente din catastrofe mari, accidente aviatice sau de cale ferata, cand, daca legea nu se opune, se va face doar identificarea cadavrelor de medicii legisti.

B. Infirmarea ca fiind un caz medico-legal.

Cadavrul nu va fi ridicat de institutia medico-legala si va fi lasat apartinatorilor. Se va intocmi un proces-verbal de constatare la fata locului (document tipizat) care se completeaza de ofiterul de politie si medicul legist. Acesta din urma va parafa si va aplica in original stampila Serviciului Medico- Legal/Institutului Medico-Legal. In acest document se consemneaza:

a) datele de stare civila (identificare) ale decedatului numai pe baza BI/CI/adeverinta provizorie de identitate sau pasaport;

b) varsta;

c) daca s-au constatat sau nu leziuni traumatice;

d) faptul ca nu exista suspiciuni asupra cauzelor mortii;

e) faptul ca certificatul medical constatator al mortii poate fi eliberat de medicul de familie/unitatea sanitara teritoriala/spital/salvare;

f) ca decesul nu constituie caz medico-legal;

g) faptul ca se lasa cadavrul familiei care se obliga sa il inhumeze conform legislatiei.

In acest caz, certificatul medical constatator de deces se elibereaza de medicul de familie care are obligatia sa pastreze la dispensar procesul- verbal de constatare la fata locului pentru a se descarca de responsabilitatea deciziei prin care echipa operativa a declarat cazul ca nefiind medico-legal.

Medicii de salvare au dreptul de a elibera certificatul constatator de deces numai in zilele de week-end in care medicii de familie nu lucreaza.

 

Aspecte practice in eliberarea certificatului medical constatator al

mortii de medicul de familie

 

Este de preferat ca medicii de familie sa evite atitudinile temerare in sensul de a avea curajul emiterii unui certificat constatator al mortii in cazul cand nu detin date suficiente care sa explice pe deplin cauza mortii.

Varsta inaintata a unui pacient nu este un criteriu suficient pentru ca medicul de familie sa poata elibera un certificat medical constatator al mortii la fel cum varsta tanara a unui pacient, dar care este cunoscut cu o patologie grava redutabila nu este un argument pentru a nu elibera acest certificat. Ca o concluzie a celor prezentate anterior, medicul de familie nu trebuie sa elibereze certificate constatatoare de deces decat pacientilor inscrisi pe listele lor si numai daca sunt absolut convinsi ca patologia cu care ii au in evidenta si evolutia din ultima perioada pot explica in mod convingator decesul. 

Chiar si in cazul in care cunoasteti foarte bine pacientul si acesta are o patologie bine definita care ar putea explica decesul, nu e suficient pentru a emite certificatul constatator al mortii in deplina siguranta in lipsa examinarii cadavrului. Prin urmare, nu faceti greseala de a crede pe cuvant apartinatorii care vin la dumneavoastra la cabinet si va spun ca „bunicul de 80 de ani, care stiti prea bine ca avea cancer, a murit”.

Chiar si la un om in varsta si cu o afectiune patologica letala decesul poate fi produs de o cauza violenta (sinucidere, accident, omucidere).

Care este solutia in aceste cazuri: nu emiteti niciodata certificate constatatoare de moarte doar pe baza afirmatiilor apartinatorilor si doar consultand fisa medicala a pacientului fara a vedea cadavrul.

Cu certitudine nu este cea mai placuta ipostaza aceea de a examina un cadavru, dar aceasta va protejeaza in fata posibilelor erori.

Asadar, mergeti la domiciliul decedatului si in primul rand stabiliti identitatea cadavrului numai pe baza buletinului de identitate, a cartii de identitate, a adeverintei provizorii de identitate sau pasaportului.

Puneti apoi diagnosticul de deces (au fost si cazuri de moarte clinica - deci trebuie analizate atent semnele negative de viata si in special semnele precoce ale mortii reale - racirea cadavrului, deshidratarea cadavrului, lividitatile cadaverice, rigiditatea cadaverica, autoliza). Faceti in final o examinare externa a cadavrului complet dezbracat urmarind eventualele semne de violenta (echimoze, excoriatii, plagi, fracturi etc.).

Daca apar leziuni care va atrag atentia, coroborate cu o eventuala situatie familiala speciala (pe care puteti sa o cunoasteti sau nu), declinati-va competenta si solicitati politia, care va anunta medicina legala.

In nici un caz nu raspundeti la insistentele familiei care va va ruga sa-i emiteti dumneavoastra certificatul constatator al mortii invocand de cele mai multe ori motive pecuniare („daca il duc la autopsie, ne costa transportul si taxele”).

De asemenea, nu cedati nici insistentelor organismelor de politie locale, care si ele pot insista sa le eliberati apartinatorilor, ca medici de familie ai persoanei decedate, certificatul constatator al mortii. Explicatia insistentelor organismelor de politie ar putea fi aceea ca, daca va declinati competenta si cazul devine unul medico-legal, asta inseamna un nou dosar ce implica cercetari, anchete, luare de declaratii, in esenta o munca in plus din partea politistilor .

Prin urmare, daca aveti cea mai mica suspiciune, refuzati sa eliberati certificatul constatator al mortii, deoarece au fost cazuri cand dupa intervale de timp uneori chiar mari s-au facut reclamatii la politie, ajungandu-se chiar la exhumare, iar medicii care au emis certificate au fost anchetati, fiind suspectati ca au incercat sa acopere o moarte


Metodologia intocmirii certificatului constatator al mortii


Trebuie completate urmatoarele rubrici:
- Boala sau actiunea morbida care a provocat direct decesul:
a. Cauza directa (imediata) - boala sau starea morbida care a provocat direct decesul;
b. Cauze antecedente - stari morbide intermediare care au dus la starea inscrisa la pct. a;
c-d. Starea morbida initiala - boala sau bolile initiale care au declansat starile inscrise la pct. b. si a. si care constituie cauza sau cauzele determinanta/(e).
- Alte stari morbide importante - stari morbide care au contribuit la deces, dar fara legatura cu boala sau starea morbida care l-a provocat.

Punctul I. c. este cel care se codifica de Serviciul de Statistica al Directiei Judetene de Sanatate Publica, fiind apoi raportat la Ministerul Sanatatii si mai departe la OMS. Prin urmare, punctul I. c. trebuie completat obligatoriu, lipsa acestuia facand nul certificatul medical constatator al mortii.

Completarea certificatului medical constatator al mortii se va face numai cu majuscule, orice greseala fiind corectata numai de medicul care a scris initial documentul si cu aceeasi cerneala, iar daca nu poate fi corectat, se va elibera un alt certificat medical constatator al mortii de acelasi medic de familie. Cauzele mortii se vor completa de sus in jos (Ia, b, c-d, II) si se vor verifica de jos in sus (II, I c-d, b, a), astfel incat fiecare cauza sa o determine pe cealalta (de deasupra) intr-o logica tanatogeneratoare cauzala fiziopatologica.

 

                                                                                      COMP.STATISTICA

 DIRECTOR EXECUTIV

                                                                                                                        DR.BOLDEA VALENTIN                                                      REF.RADU GABRIEL

 
Ordinul ministrului sanatatii nr. 601/2012

Conform ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 601/2012 privind stabilirea modului de acordare a audientelor in cadrul Ministerului Sanatatii:

o       Audientele sunt sustinute de ministru MS sau ministrii secretari de stat

o       In prealabil persoanele care solicita inscrierea in audienta se adreseaza directiilor de sanatate publica judetene

o       In conditiile in care: persoana este nemultumita de rezolutia DSP-ului la care a facut apel, nu i s-a raspuns in termen legal sau solicitarea nu poate fi rezolvata la DSP, persoana solicita programarea unei audiente la MS

o       Programarea este planificata de catre structura de relatii publice a MS, in functie de obiectul auditiei

o       Directia de Sanatate Publica informeaza persoana care solicita audienta despre data, ora si locul stabilite.

o       Rezolutia  audientei va fi transmisa de catre MS directiei de sanatate publica

o       Audientele in cadrul Ministerului Sanatatii se tin in fiecare zi de joi a saptamanii prin rotatie, incepand cu ora 14.00, cu exceptia sarbatorilor legale.

 

 
VACCINAREA ANTITETANICĂ
Tetanosul este o boală infecţioasă acută, necontagioasă. Tetanosul poate apărea la orice vârstă. Boala este deosebit de gravă mai ales la nou-născuţi (tetanos neonatal). Infecţia apare sporadic şi afectează de obicei persoane neimunizate sau parţial imunizate (vaccinate), fiind mai frecventă în zonele rurale, unde se cultivă solul şi, mai ales în anotimpul cald.
Mod de transmitere. Microbul este prezent în mediul înconjurător, mai ales în solul contaminat cu dejecte animale. În anumite condiţii de mediu, sporii pot supravieţui câţiva ani, fiind rezistenţi la diferite dezinfectante şi la fierbere 20 minute. Tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta. Boala apare ca urmare a infectării unei plăgi cutanate (chiar în cazul unei răni superficiale, atunci când se produce o slabă oxigenare a ţesutului respectiv) produsă de un obiect murdar (cuie, ace, foarfeci, aşchii, pământ etc.) sau prin muşcături de animale.
Citeşte mai mult... [VACCINAREA ANTITETANICĂ]
 


 

Situatia platilor zilnice

facebook-dsp-galati

Ministerul Sanatatii
www.ms.gov.ro

Guvernul Romaniei
http://www.guv.ro/

Casa de Asigurari de Sanatate GALATI
www.casgl.ro

e-Medic
http://www.emedic.ro/

Organizatia Mondiala a Sanatatii
http://www.who.int/en/